SCURT ISTORIC AL BISERICII TĂTARU

Atestare documentară şi poziţie geografică

L

ocuită din vremuri vechi de către moşneni, primul document care atestă aşezarea este hrisovul din octombrie-decembrie 1486, prin care Vlad Călugărul, voievod "întăreşte lui Stângaciu, cu fiii săi, jumătate din Ogretin şi o stână la Tătarul…".

Cu un relief colinar, deosebit de pitoresc, vatra satului Tătaru este răspândită astăzi pe cinci văi, la altitudinea de aproximativ 520m, străjuită de muntele Ciortea, aflat la cota 609m.

Înfiinţarea Bisericii Tătaru şi preoţi parohi

Conform Anuarului Bisericii Ortodoxe Române, din anul 1909, între anii 1842-1849 se construieşte Biserica sătească ce va purta hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, care va fi reparată în anul 1891, dar într-o statistică din anul 1865, apare pentru prima dată numele preotului din Tătaru, "Gheorghie Duhovnicu", Biserica având hramul Sfinţilor Voievozi. Hramul Sfinţilor Voievozi se menţine documentar până în jurul anilor 1900, deşi tradiţia locală şi icoana veche impunătoare a Sfântului Ierarh Nicolae - care există în biserică, ar demonstra şi acest hram. Din anul 1919 şi până astăzi, ocrotitorul Bisericii Tătaru este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Î

n anul 1906, vrednicul de amintire preot Ghiţă Bobeş, transilvănean de origine, vine din Bucureşti, strein cu totul de localitate şi mai ales de felul de a fi al ţăranului, găsind această biserică în ruină; începe construcţia celei de a patra Biserici, care, după foarte multe strădanii, este târnosită în anul 1919. Biserica este monumentală, cu fundaţie de piatră şi zid de cărămidă, cu trei turle, turla din naos având o înălţime de 35 metri, construcţia fiind unică în zonă prin măreţia ei. În noiembrie 1940, Sfânta Biserică este dărâmată de cutremur, vicisitudinile vremurilor nepermiţând reconstrucţia ei.

C

u ajutorul comunităţii, preotul paroh Gheorghe Roşu reuşeşte, la vremea respectivă, să construiască alături de ruina bisericii o capelă, zidărie în paiantă, din resturile bisericii dărâmate, cu gândul de a reconstrui Biserica. Aceasta capelă a fost sfinţită în anul 1949, fiind prima sfinţire sub regimul comunist.

A

stăzi, capela se află în plin proces de renovare, efectuându-se deja lucrările de schimbare a învelitorii şi o bună parte a lucrărilor de consolidare exterioară, urmând să se efectueze lucrările de reparaţii interioare, de curăţire a catapetesmei, în paralel cu lucrările de terminare a casei parohiale, ridicată în proporţie de 50%.

1 Mai 2010,
Pr. Paroh, Constantinoiu Cristian